Judecătorul Vîlceanu Florin din lista „acoperiţilor“ SRI din Justiţie este cerut de USR la Ministerul Justitiei. CSM il respinge pe Vilceanu - aviz negativ pentru judecătorul rezist securist

 

Judecătorul Vîlceanu Florin din lista „acoperiţilor“ SRI din Justiţie este cerut de USR la Ministerul Justitiei. CSM il respinge pe Vîlceanu - aviz negativ pentru rezist

Ne întrebăm de fiecare dată, unde este imparțialitatea acestui judecător infiltrat securist al SRI rezist care este cerut de un partid politic să lucreze ca funcționar într-un minister politic. Reamintim cel mai mare matrapazlâc al lui Vîlceanu - a acordat, la comanda SRI, calitate procesuală unui mort - Dan Adamescu, caz unic in justiție!

Stelian Ion - Ministru USR, cel care il propune pe judecatorul securist,  Vîlceanu Florin, să lucreze ca funcționar în chiar Ministerul Justiției

• DRAGOȘ BONE
 
•  IUNIE 16, 2021

 

   

Solicitarea

La începutul lunii mai, ministrul Justiției, Stelian Ion, a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o cerere în care solicita Secţiei pentru judecători a CSM detaşarea judecătorului VÎLCEANU FLORIN, din cadrul Tribunalului Bucureşti, la Ministerul Justiţiei – Direcţia Corpul de control al ministrului, în funcţia de inspector, pentru o perioadă de 3 ani. În motivarea solicitării, ministrul Justiţiei a evidențiat complexitatea activităţii, precum şi creşterea constantă a volumului de activitate la nivelul ministerului, în special creşterea din ultima perioadă a numărului acţiunilor disciplinare exercitate de către ministrul Justiţiei cu privire la notarii publici şi executorii judecătoreşti.

Stelian Ion a ținut să scoată în evidență  experienţa judecătorului Vîlceanu Florin în materia cauzelor de minori şi familie, precum şi a executărilor silite, atât de la Tribunalul Bucureşti, cât şi de la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. În plus, în cerere s-a mai arătat că era  relevantă experienţa anterioară (de 2 ani, respectiv 2008-2010)  căpătată de Vîlceanu Florin în funcţia de ofiţer de poliţie în cadrul M.A.I. – Corpul de Control al ministrului.

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 1 alin. (1) din Metodologia privind detaşarea şi delegarea judecătorilor, judecătorul Vîlceanu Florin şi-a exprimat acordul scris în vederea detaşării la Ministerul Justiţiei.

Refuzul

Cererea a fost analizată de Secția pentru Judecători a CSM în ședința din 25 mai. Prin vot direct şi secret (2 admitere, 7 respingere), Secția pentru judecători a CSM a decis respingerea solicitării privind detaşarea domnului judecător Florin Vîlceanu, de la Tribunalul București la Ministerul Justiţiei.

Primul argument al refuzului

Secţia pentru judecători a reținut avizul negativ al Curţii de Apel Bucureşti, fundamentat pe punctul de vedere nefavorabil al Tribunalului Bucureşti, exprimat prin adresa nr. 1/7857/C/14.05.2021 a conducerii Secţiei a V-a civile a Tribunalului Bucureşti (la care funcţionează domnul judecător Vîlceanu Florin), prin care s-a expus situaţia grea a acestei secţii din perspectiva deficitului de personal. Astfel,  din schema de 27 de posturi de judecător îşi desfăşoară activitatea doar 19 judecători, 8 posturi fiind vacante, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al unei complexităţi ridicate a cauzelor. În document se afirmă că desfiinţarea anterioară a unor completuri a determinat o supraîncărcare a tuturor judecătorilor aflaţi în activitate, astfel că, pe acest fond, desfiinţarea completurilor al căror titular este domnul judecător Vîlceanu Florin şi repartizarea ciclică a dosarelor ar determina o nouă creştere a volumului de muncă al judecătorilor aflaţi în activitate, cu consecinţa suprasolicitării aceloraşi judecători şi a posibilei afectării a actului de justiţie.

Conform evidenţelor direcţiei de resort, la Tribunalul Bucureşti, instanţa de la care s-a solicitat detaşarea, dintre cele 262 de posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt ocupate 229 de posturi, fiind vacante 33 de posturi, dintre care 31 de posturi de judecător sunt alocate concursului de promovare efectivă în funcţii de execuţie, organizat în perioada aprilie – august 2021. Totodată, 14 judecători sunt delegaţi/detaşaţi la Tribunalul Bucureşti, iar 10 judecători sunt delegaţi la alte instanţe. În anul 2019, la Tribunalul Bucureşti, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 568, comparativ cu media naţională de 447, iar în anul 2020, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 521, comparativ cu media naţională de 426. Prin urmare, la Tribunalul Bucureşti volumul de activitate s-a situat cu mult peste media naţională, în contextul în care instanţa se confruntă cu un deficit semnificativ de personal.

Al doilea argument

Secţia pentru judecători a apreciat că, în mod constant, la analizarea solicitărilor de detaşare a judecătorilor, pune în balanţă interesele instanţelor judecătoreşti de la care provin judecătorii ce urmează a se detaşa şi interesele instituţiilor la care se solicită detaşarea.

Secţia pentru judecători apreciază că introducerea incompatibilităţilor de la art. 125 alin. (3) din Constituţie („Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”) a avut în vedere instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în puterea judecătorească faţa de activitatea celorlalte puteri în stat, acest obiectiv aflându-se în corelaţie directă cu principiul independenţei judecătorului şi al separaţiei puterilor în stat. Detaşarea judecătorilor este permisă atât în cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia, cât şi în cel ai structurii autorităţii judecătoreşti (la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi în cadrul sistemului instanţelor judecătoreşti/parchetelor, după caz), din moment ce activitatea acestora se află în legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiţiei.

Analizând atribuţiile postului pentru care s-a solicitat detaşarea, enumerate în solicitarea ministerului justiţiei, Secţia pentru judecători constată că acestea nu vizează activităţi în legătură directă cu buna funcţionare a sistemului judiciar şi asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, ci, în principal, activităţi de verificare, control, cercetare disciplinară ori de sesizare a organelor abilitate cu posibilele fapte infracţionale rezultate în urma verificărilor efectuate, astfel că, în raport de considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curţii Constituţionale, aceste atribuţii sunt, în opinia Secţiei, inadecvate funcţiei de judecător din perspectiva menţinerii unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în puterea judecătorească faţă de activitatea celorlalte puteri în stat.